În niște fabule un poet scrie
Că Nebunia și pruncu-Amor
Se jucau singuri pe o câmpie,
În primăvara vieții lor.
Știți că copiii cu înlesnire

Găsesc sujeturi de neunire;
Ei dar odată se gâlceviră
Pentru o floare ce întâlniră.
Striga Amorul în gura mare;

Cealaltă, însă, minut cumplit!
Îl izbi-ndată atât de tare,
Cât de lumină ea l-a lipsit.
Adânc copilul simți durere,
Rămânând astfel fără vedere.
Trista lui mumă jalbă pornește

L-al său părinte, stăpân ceresc:
Va răzbunare, se tânguiește;
Cu ea toți zeii compătimesc.
Mars și Apolon, mai c-osebire,
Arată mumei a lor mâhnire.
S-adună sfatul cel fără moarte

Și hotărâră în obștea lor
Ca Nebunia în veci să poarte,
Să cârmuiască pe orbu-Amor.
Această dreaptă, grea osândire.
Din ziua aceea luă-mplinire;
Din ziua aceea sunt împreună,
Și Nebunia-l ține de mână.

 Alte fabule de Grigore Alexandrescu

  • Privighetoarea în colivie
  • Bursucul şi vulpea
  • Boul şi viţelul
  • Lebăda şi puii corbului
  • Iepurele, ogarul şi copoiul
  • Pisica sălbatică şi tigrul
  • Vulpoiul predicător
  • Ursul şi lupul
  • Cucul
  • Oglindele
  • Elefantul
  • Ursul şi vulpea
  • Toporul şi pădurea
  • Corbii şi barza
  • Câinele şi căţelul
  • Atelajul eterogen
  • Zugravul şi portretul
  • Şoarecele şi pisica
  • Şarlatanul şi bolnavul
  • Vulpea liberală
  • Câinele izgonit
  • Catârul ce-şi laudă nobilitatea
  • Calul vândut şi diamantul cumpărat
  • Castorul şi alte lighioni
  • Dervişul şi fata
  • Câinele şi măgarul
  • Mierla şi bufniţa
  • Catârul cu clopoţei
  • Papagalul şi celelalte păsări
  • Dreptatea leului
  • Lupul moralist
  • Lişeţa, raţa şi gâsca
  • Privighitoarea şi măgarul
  • Privighitoarea şi păunul
  • Uliul şi găinile