Spun ca-n vara trecuta o liseta s-o rata,
Ai lebedei de balta consilieri privati,
Supt presedinta gistei s-au strins de dimineata
Pe lac la Cismigiu; acolo invitati
Erau din inalt ordin a hotari in sfat
O pricina de stat,
Adica prin dezbateri adinc sa chibzuiasca
Pentru un peste mare, cu ce sos sa-l gateasca.
Caci lebada gitoasa
Voia sa dea o masa;
Mare le fu gilceava si lunga convorbirea:
Prezidentul le zise: „Fratilor senatori!
Sa lasam chibzuirea,
Pricina, cum sa vede, e foarte delicata,
Si dup-a mea parere trebuie aminata:
Veniti miine in zori.”
Propunerea aceasta cu toti o aplaudara
Si pentru-ntiia oara
Pe gisca laudara
Pentru a ei ideie, apoi se risipira
Si a doua zi iara l-acelasi loc venira.
Pin-a doua zi insa stiti ce s-a intimplat?
Fiind vara si soare si o caldura mare,
Pestele s-a stricat
Si racii l-a mincat.
Cuvintele-aci scrise sa nu va para glume;
Consiliuri d-acestea vedem destule-n lume,
Si la noi mai ales
Se-ntimpla foarte des.